Bine de ştiut!

Uneori, oamenii pun întrebări pe care ar fi bine să nu le pună, având în vedere că sunt lucruri  evidente, care ar trebui cunoascute de orice columbofil.

Oamenii nu realizează cât de simplu e uneori să rezolvi o problemă.

Mai jos găsiți câteva lucruri, care v-ar putea fi de folos:

Inelele matricole

Cine nu a uitat, vreodată, să ineleze un pui?

Şi cine, în timp ce a descoperit un inel pe podeaua crescătoriei, nu s-a rugat la Dumnezeu foarte tare, deoarece a realizat imediat că acel inel provine de la un pui, care de acum e prea mare pentru a fi inelat?

Cu puțină dexteritate puteți introduce inelul pe piciorul unui pui mai mare. Eu am reuşit chiar şi în cazul unui pui înțărcat.

Nu este posibil să lărgiți inelul, însă se poate micşora piciorul puiului.

Ce trebuie să faceți? Puneți nişte apă călduță într-o găleată (2 cm) şi, apoi, dizolvați săpun în ea. Introduceți piciorul puiului, pe care doriți să-l inelați, în găleată şi, după 10 minute, veți observa că piciorul s-a micşorat, ca şi degetele noastre când stăm prea mult în baie. Astfel veți avea mai mult spațiu disponibil între inel şi degetele porumbelului.

Apoi, puneți nişte săpun pe piciorul păsării şi trageți, cu grijă, inelul, folosind o bucată de material sau o batistă. Mişcați inelul uşor, puțin câte puțin.

În timp ce porumbelul stă în apă, aveți grijă ca temperatura apei să nu coboare prea mult.

Trebuie să recunosc, inelarea puilor de 12-16 zile, nu se termină întotdeauna cu bine. Uneori, după ce reuşesc să pun inelul, piciorul se umflă prea mult, astfel încât, inelul strânge piciorul, oprind circulația sângelui. Deseori, asta se poate rezolva, prin aplicarea unei creme cu Cortizon pe piciorul umflat, de două ori pe zi, cu cât mai devreme, cu atât mai bine.

Trebuie să aveți grijă la problemele de dopaj, deoarece Cortizonul este pe lista substanțelor interzise, ce poate fi depistat la un simplu control.

Reîntors acasă

Uneori, după o perioadă de timp, se poate întâmpla ca unul din puii pierduți să vi se întoarcă acasă. Doriți ca acesta să rămână, deşi ştiți că, riscul de a se pierde iarăşi, este destul de mare, de regulă, la prima ieşire.

Păstrarea unui astfel de porumbel este o opțiune, deşi nu mulți vor dori să facă asta, dându-i o şansă unui porumbel care nu a demonstrat nimic.

Există o modalitate de a vă îmbunătăți şansele, de a nu pierde iarăşi, un astfel de porumbel.

Sunt câțiva factori care stimulează un astfel de porumbel să se întoarcă în crescătoria unde s-a pripăşit şi i-a plăcut: eliberarea pe o vreme bună şi eliberarea dimineața devreme.

Cel mai bine este să țineți închis porumbelul pentru o perioadă mai mare de timp şi, apoi, să-l eliberați seara, spre asfințit, pe o vreme ploioasă. Şansele ca acesta să rămână pot creşte dacă reuşiți să-l împerecheați, însă acest lucru necesită multă răbdare.

Cu ocazia cunoscutei etape catastrofale de la Pithiviers din 2007, eu, şi nu sunt singurul, am pierdut aproape toți cei mai buni porumbei ai mei. Trei luni mai târziu, o femelă bună (04-026) s-a întors acasă. Ea şi sora sa (04-091) au câştigat locurile 1 şi 3, împotriva a peste 10.000 de păsări.

091 a fost cea mai rapidă pasăre, în ultima etapă din acel an, şi a fost mama unor super porumbei de-ai belgianului Jasper van der Wegen, unul dintre aceştia câştigănd locul 4 Național Bourges, împotriva a nu mai puțin de 31.824 de păsări.

Aşadar, ambele au fost foarte bune, dar din păcare 091 s-a pierdut pentru totdeauna.

Când, după câteva luni, 026 s-a întors în crescătorie, arăta aşa de bine, încât era evident că stătuse undeva aproape de casă.

Puteți crede că am îndrăznit să o las afară doar după ce a ouat, chiar dacă avea 3 ani şi multă experiență în concursuri?

În general, porumbeii îşi iubesc foarte mult propria crescătorie, dar aveți grijă la puii care nu se simt bine şi la porumbeii maturi care se împerechează în altă crescătorie.

Citeste articolul in continuare…
Traducere: Marius Nicolae
Website: www.porumbeivoiajori-marius.blogspot.com